Îmi amintesc perfect când R. mi-a pus întrebarea asta. Şi nu cred că am ezitat vreun moment înainte de a-i răspunde. Dacă ar fi să ai o super-putere, ce ti-ai dori cel mai mult sa poti face? Simplu: Mi-aş dori să pot vindeca oameni!
De câteva zile, e un gând care se încăpăţânează să-mi zburde prin minte. Nu că mi-aş fi schimbat opţiunea. Încă sunt convinsă că dacă ar fi să-mi pot alege o super-putere, mi-aş alege puterea de a vindeca oameni. Dar. Dar tot ma întreb cum ar fi să pot citi gândurile oamenilor. În alte cuvinte, cum ar fi să stau faţă în faţă cu o persoană şi să pot vedea exact ce gândeşte despre mine. Pentru că atunci când ziceam că mi-ar plăcea să citesc gânduri, mă refeream strict la gândurile care au legătură cu mine. La ce mi-ar folosi să ştiu gândurile celorlalţi când eu abia reuşesc să ţin pasul cu ale mele.
Nu ştiu dacă numai eu sunt aşa, dar aş da orice să ştiu ce gândeşte de fapt persoana cu care vorbesc, în momentul în care mă priveşte. Şi asta pentru că ştiu că de cele mai multe ori oamenii nu spun ceea ce gândesc de fapt, ci ceea ce cred că ar trebui spus în anumite momente. Şi mai ştiu că de multe ori am spus ce drăguţă panglică ai!, când primul lucru care mi-a venit în minte a fost oare asta a uitat să-şi schimbe pijamalele când a ieşit din casă?
Şi cu atât mai mult mi-aş fi dorit zilele trecute să pot ghici ce-i în mintea mamei lui R. când stăteam liniştită la poveşti cu ea, în camera de zi. Nu că n-ar fi fost prezentă în discuţii sau ceva de genul ăsta, doar că niciodată nu-mi pot da seama din felul în care se uită la mine dacă în momentul ăla dă din cap la ceea ce tocmai am spus despre aranjatul sălii la ultima nuntă la care am fost, sau e doar o modalitate de a-şi manifesta dezaprobarea la felul cum mi-am prins azi părul. Şi asta e de-a dreptul frustrant!
De câteva zile, e un gând care se încăpăţânează să-mi zburde prin minte. Nu că mi-aş fi schimbat opţiunea. Încă sunt convinsă că dacă ar fi să-mi pot alege o super-putere, mi-aş alege puterea de a vindeca oameni. Dar. Dar tot ma întreb cum ar fi să pot citi gândurile oamenilor. În alte cuvinte, cum ar fi să stau faţă în faţă cu o persoană şi să pot vedea exact ce gândeşte despre mine. Pentru că atunci când ziceam că mi-ar plăcea să citesc gânduri, mă refeream strict la gândurile care au legătură cu mine. La ce mi-ar folosi să ştiu gândurile celorlalţi când eu abia reuşesc să ţin pasul cu ale mele.
Nu ştiu dacă numai eu sunt aşa, dar aş da orice să ştiu ce gândeşte de fapt persoana cu care vorbesc, în momentul în care mă priveşte. Şi asta pentru că ştiu că de cele mai multe ori oamenii nu spun ceea ce gândesc de fapt, ci ceea ce cred că ar trebui spus în anumite momente. Şi mai ştiu că de multe ori am spus ce drăguţă panglică ai!, când primul lucru care mi-a venit în minte a fost oare asta a uitat să-şi schimbe pijamalele când a ieşit din casă?
Şi cu atât mai mult mi-aş fi dorit zilele trecute să pot ghici ce-i în mintea mamei lui R. când stăteam liniştită la poveşti cu ea, în camera de zi. Nu că n-ar fi fost prezentă în discuţii sau ceva de genul ăsta, doar că niciodată nu-mi pot da seama din felul în care se uită la mine dacă în momentul ăla dă din cap la ceea ce tocmai am spus despre aranjatul sălii la ultima nuntă la care am fost, sau e doar o modalitate de a-şi manifesta dezaprobarea la felul cum mi-am prins azi părul. Şi asta e de-a dreptul frustrant!
De ce-ai vrea să-ţi faci rău? Eu cred că am avea parte de multe surprize neplăcute.
RăspundețiȘtergere