Dacă într-o zi, ploaia nu s-ar mai opri şi ar ploua, ar ploua, Doamne, cu lacrimile mele...
Ce frig s-ar face pe pământ!
Dacă în altă zi, soarele ar uita să apună şi ar rămâne agăţat acolo, pe cerul inimii mele,
Doamne, câtă lumină ar fi în lume după mine!
Şi dacă într-o zi, Doamne, nu Ţi-ai mai lua ochii de la mine şi am rămâne aşa, nemişcaţi, preţ de un veac...
Câtă ploaie şi cât soare mi-ar picura de pe pâmânt în cer...
Da, Doamne, în cerul din ochii mei închişi!
Sincer, nici eu nu prea scriu ca sa ma citeasca neaparat altii. Eu scriu pentru ca ador sa fac asta. Cand scriu, simt cum sufletul mi se vindeca . Simt cum incep sa ma descarc si cum in sfarsit imi descarc sufletul. Si de asta scriu cat simt eu ca e nevoie. O pagina, doua, trei...:)
RăspundețiȘtergereAi grija de tine