Incertitudini cu iz de primăvară

Într-un fel e linişte în lumea mea. Toate sunt la locul lor, aşa cum mi-am imaginat întotdeauna că ar trebui să fie. Fotografia alb-negru despre care nu-mi amintesc nimic stă nemişcată acolo unde am aşezat-o ultima dată. Masca din Venezzia pe care am primit-o cadou, pietrele albe pe care A. le-a strâns nu ştiu de unde, teancurile de cărţi aranjate la linie, broşa verde în formă de fluture, reviste de modă deschise aruncate aiurea; nimic din toate lucrurile pe lângă care trec în fiecare zi nu pare să se fi schimbat de-o vreme. Şi mie nu-mi plac schimbările pentru că lucrurile stabile îmi dau în general siguranţă. Şi mi-e bine să ştiu că ori de câte ori mă întorc acasă, o să găsesc toate aşa cum le-am lăsat. Şi într-un fel, asta e liniştea din lumea mea.
Pe de altă parte , în mine, schimbările se succed ameţitor, iar eu ţin cu orice preţ să păstrez totul în jur neschimbat. Şi aşa se-ntâmplă că în fiecare zi mă trezesc spunând lucruri în care nu mai cred demult, făcând lucruri pe care aş vrea să nu le mai fac, visând vise care nu mai înseamnă nimic, trăind o viaţă care nu mai simt că e a mea. Şi mi-e teamă să vreau să schimb ceva, pentru că n-am nici o siguranţă că schimbarea o să aducă ceva mai bun decât am acum şi aici. Să merg apoi mai departe pe un drum care nu ştiu încotro duce, gândindu-mă că n-am să aflu niciodată unde-ar fi ajuns drumul celălalt. Să schimb siguranţa pe care o am acum, pe o uşă despre care nu ştiu în care parte se deschide.
Mă întreba cineva odată dacă eu sunt vreodată fericită, dacă ştiu cum e să sari în sus de bucurie şi să simţi că eşti atât de împlinit încât să nu mai poţi scoate nici un cuvânt. Dar pentru mine fericirea înseamnă linişte. Înseamnă să mă trezesc dimineaţa, să mă uit în jur şi să văd că toate sunt la locul lor, dar mai mult decât orice, în mine, acolo unde se naşte în fiecare secundă o altă furtună, toate să fie aranjate la linie, precum cărţile din biblioteca mea.
Şi într-un fel, e linişte în lumea mea, pentru că adevăratele furtuni se dezlănţuie numai în mine.